In ghetou?

Trişti suntem,vioi nu.

Şi-acum plouă.

Bine că spală ploaia praful de pe câteva trudite feţe,

Abia cuprinse de bătrâneţe.

Calci prin gropi, că-ncotro n-ai.

Te uzi şi bani n-ai. Din nou.

Că de, e criză.

În cartier, baştani, cocălari şi piţipoance.

Unii fluieră, alţii se bat.

O parte din ei deja s-au îmbătat.

Şi ce le poţi cere?

Educaţie prea multă unii n-au.

Aici, în cartier, viaţa-i altfel.

Umbli seara târziu, te-alegi, poate, c-un zurbagiu

Ce nu te lasă-n pace.

Ori zăreşti, într-un colţ întunecat de scară,

Un act sexual,un oral.

Clădirile au un aer trist şi parcă stau să cadă.

Şi-au pierdut culoarea, se surpeaza, iar toată lumea comentează..

Zbiară prostimea generală dac-un lucru bun nu vrei să fie făcut de mântuială..

Ca să te ridici, tre’ măcar o dată să fi căzut.

Şi apoi vei şti ce-ai mai bine de făcut. Pentru tine, pentru alţii.

Sau numai pentru tine, dacă eşti mai egoist.

De copii e plin p’aici.

N-au ei prea multe de-nvăţat din umblatul creanga prin ghetou,

Însă vor şti s-admire un mişto popou,

Şi ei vor avea bani când ceilalţi dorm.

Căci nu se tem de-nchisoare.

Nici eu, de altfel.

Fiindcă noi ştim ce şi cum …

Când taţii-s în închisoare, te obişnuieşti.

Nu-ţi mai dai seama când te doare.

Te transformi, simplu.

Unii muncesc să iasă din rahat, alţii fură, cum am mai spus.

Copilăria nu mai e copilărie, candoarea cam lipseşte,

Curvia-n aer pluteşte.

Trăieşti la bloc, unu-i albastru-deprimant.

Varietatea de vecini îţi colorează dimineaţa..

Pedofili la 17 ani, ţărani anagramaţi şi bârfitoare..o parte cam nespălaţi.

Cocalar din cocalar s-au pestilenţiat c-un caracter sordid inamovibil

Nici de curve.

O viaţă simplă ducem noi aici..

Şi realizezi că eşti prea adânc înfipt ca să te mai poţi scoate

Din ilegale, deja banale fapte,

Şi cu deloc superflue vise,

Căci câteodată doar ele merită mai mult.