Imoral[?.]

Vertijul alunecării vertiginoase pe axa săruturilor clandestine, imorale mă determină totuşi s-adopt o stare de bine .Deoarece acum moralitatea-i desuetă pentru majoritatea, acul busolei saporific mă-ndreapta spre locuri bizare, spre acţiuni inavuabile, poate.

Sunt prins în acest alt vertij al existenţialelor probleme,probleme care-mi oferă o cale de scăpare din zilnică monotonie,rutină..

Şi de ce să iubesc, dac-acei ei îşi vor găsi sfârşirea? Înaintea ta, cel mai probabil..”şi ea pleacă şi văd firimituri de fulgi”..Deci, de ce? Să-mi chinuiesc chipul schiţând improbabile blazate zâmbete pot. Am motive, am nevoie de ele .Doar de ele. E un fel de cea mai tare lume interioară [a mea].

Amestecul de salivă-mi mângâie duios  suprafaţa roşie  a buzelor crăpate de zefir, făcându-mă mai bine să mă simt, mai puţin solitar. Inspir cu nesaţ gudron, afundându-mă şi mai adânc în lumea mea, doar eu am cheia.

Ganduri vs ganduri?

Prea multă concesie am alocat gândului,

Prea multă confuzie, Totu’-i o totală anarhie

Când vine vorba de certitudinea simţământului,

Acordându-i prioritate doar cuvântului.

Şi ce vreau, nu ştiu.

Niciodată n-am prea ştiut.

Gânduri vs gânduri, Antagonice fiind

Şi oniric totul devenind.

Taciturn de mult am devenit.

Detaliul fiind acum

Chintesenţialul acolit.

Când confuzia apare,

Furia-mi biciuieste obrajii, machiindu-i roşii,

Îmi galopează pulsul

Şi mă face a zbor înapoi în susul

Pachetului de calm,

Totul reluându-şi banal cursul..